duminică, 20 decembrie 2015

Datoria

Dulcea mea iubita,
Dupa aproape cei douzeci de ani in care nu te-am mai vazut, imi voi permite, eu, sa iti spun inca asa. Ma gandesc ca poate ti se pare o situatie ciudata ca stau fata in fata cu tine insa nu iti vorbesc ci te rog sa imi citesti cuvintele dintr-o scrisoare. A trecut atat de mult timp si am atat de multe sa iti spun insa, sunt increzator ca in timp, vei intelege. Am fost atat de bucuros ca mi-ai acceptat invitatia de a ne revedea, alaturi de fruamoasa ta familie. Vreau sa stii ca sunt cu adevarat foarte bucuros ca ti-ai intemeiat o familie, ca esti fericita, esti acolo unde ai meritat sa ajungi.
Iubita..implinita...fericita
A fost o adevarata onoare pentru mine sa il intalnesc iin sfarsit pe sotul si copiii tai. M-am linistit vazand ca stie ce norocos e, iar pe chipul lor am vazut zambetul pe care il aveai tu odata..
Poate ca daca nu imi tremurau vocea si mainile, as fi fost capabil sa ma fac mai bine intelesa, insa, emotiile m-au acaparat, si profit de aceasta scrisoare sa iti spun aceste lucruri, ce pentru tine, par, nimicuri.
Dulcea mea, in tot acest timp cat am fost plecat, am incercat incontinuu, cu toata fiinta mea, sa inteleg aceasta legatura care s-a format intre noi, sa o disec, sa o cunosc, sa o controlez si sa o supun. Acum, dupa cei douazeci de ani, pot in sfarsit pune capat cautarilor.  Am renuntat la tot ce am avut, dedicandu-mi tot pentru a intelege cum functioneaza universul si de ce , eu, tu si oricare dintre noi suntem doar rotite angrenate intr-un mecanism maret ce ne roteste intr-un joc orb, dandu-ne impresia falsa de liber arbitru.
Mai stii sentimentul pe care l-am avut amandoi cand ne-am cunoscut? Mai stii ca amandoi simteam si am simtit toata viata ca ne stim din atatea alte vieti?
M-am afundat adanc in astrologie, numerologie, filosofie, ocultism, absolut tot ce ar fi putut sa ma ajute sa imi formez o idee cat mai completa, sa inteleg contradictia constanta simtita de cand te-am cunoscut. De fapt, pana sa te cunosc, am simtit o nevoie oarba, mocnita, o asteptare continua de a te cunoaste. Apoi, dupa ce te-am cunoscut, am fost constant mistuit de dorinta continua de a avea si mentine legatura profunda pe care o am cu tine, dorinta ce m-a ars ca un rug in tot acest timp, si mi-a mentinut interesul viu, aruncandu-ma in nenumarate dezbateri cu fel de fel de minti diferite, cu care m-am luptat incercand sa imi mentin flexibilitatea. Pe langa aceasta dorinta mai puternica decat mine, de a mentine legatura cu tine, am simtit in acelasi timp o seninatate, o calmitate a unui fapt implinit, terminat. M-am luptat toata viata cu acest vierme ce se cuibareste in mintea si in inima mea.
Am aflat ca aceasta viata, pe care o traim noi acum, este ultima dintr-un ciclu de  vieti, in care noi ne-am completat si implinit reciproc spre a servi Scopului. Scopul, insa, este format din doua etape, prima etapa trebuie completata de noi in tandem, urmand apoi, sa ne dedicam individual implinirii ultimei etape.
Legatura pe care o simtim noi doi, este modalitatea de implinire a scopului, ce se simte la sfarsitul ciclului. Un ciclu pe care tu l-ai pornit in Grecia Antica. Mai stii cand ai vizitat Grecia si ai avut un sentiment foarte ciudat de apartinere a locului?
Entitatile astrale ce ne ghideaza inconstientul ne-au transmis la amandoi sentimentul de calmitate, de serenitate pe care il avem cand suntem aproape unul de celalalt, sentiment ce am aflat ca de fapt reprezinta sfarsitul ciclului, implinirea scopului.
In tot acest timp, am incercat, in momentele mele de detasare emotionala, sa inteleg daca sentimentul meu profund de iubire pe care il am pentru tine tine de programarea rotilor universale sau este cu adevarat o dependenta provocata de iubirea la cel mai adanc nivel.
Gandul ca tot ce simt pentru tine, toata dependenta intelectuala, fizica, emotionala pe care o am cu tine, poate fi doar o programare, deghizata intr-un perfid sentiment de liber arbitru, ma roade, ma distruge si ma umple de neputinta pe care imi imaginez ca numai o fiinta umana ce este fortata sa fie un martor involuntar constient la propria putrezire o poate simti.
Gandul ca nu exista control, ca totul este predestinat.
Si dorul, iubita mea, dorul de tine, obsesia pe care o am pentru tine, si pe care am avut-o in toate vietile m-au adus in pragul disperarii de mult prea multe ori.
Iubita mea, acum inteleg cu adevarat ce inseamna Scopul.
Scopul este controlul.
Controlul universului, in ciuda existentei Destinului.
Draga mea, eu nu sunt pregatit sa renunt la tine. Toate aceste vieti nu mi-au ajuns, si nu o sa las Destinul sa mi te ia. Acum, dupa atatia ani de cercetari, Scopul, mi se pare atat de derizoriu... Controlul si tu, iubita mea, veti fi noul meu Scop.
Am decis ca nu implinirea Destinului este Scopul, ci dobandirea Controlului asupra Scopului este noul meu Scop.
Respir greu, imi tremura mainile..Este greu de crezut, desi, m-am gandit si am planificat asta de atata timp, inca sunt emotionat..
Iubita mea, eu nu voi renunta la tine. Insa...pentru a nu renunta la tine, trebuie sa renunt la tine in viata aceasta. In paharul de apa pe care ti l-am servit am pus o substanta ce te va paraliza. Dupa vei fi imobilizata, te voi aseza in cada iar lumea va crede ca ai murit inecata.  
Pentru mine am ales ceva mai rapid. Voi sari in gol.
Nu pot decat sa sper ca vei intelege acest gest disperat de iubire a ta si de nevoie a dobandirii controlului.
La inceput, va fi mai greu, la initierea in ciclu nici unul dintre noi nu isi va mai aminti de celalalt, nu voi mai avea nici eu si nici tu sentimentul ca ne cunoastem, insa vom simti legatura dintre noi. Si vom reinvata tot. Vom creste impreuna iar. Urmatoarea viata o vei incepe in 1988 iar eu voi petrece aproape 30 de ani sa te gasesc, insa....te voi gasi. Te voi gasi iubito.
Te voi ucide, iubita mea, si astfel, sfarsitul ciclului se va anula si vom incepe iar. Aceasta fapta, ce probabil, acum, tie iti pare odioasa, o vei intelege, in timp. Iubita mea, nu pot sta fara tine, refuz sa exist fara tine.

Deja sunt nerabdator sa te reintalnesc.
Nimeni nu va intelege vreodata ce este intre noi. Nimeni nu va crede.
In curand, te voi revedea


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu